Ei, uite ca am ajuns si aici: la 4.000 de euro pe cap de locuitor ca PIB in 2007 - si aproape dublu daca socotim la paritatea puterii de cumparare - intram si noi in categoria tarilor mediu dezvoltate.
Parcurgand astfel in doar un deceniu si ceva un drum pe care multe tari din America Latina l-au facut intr-un secol, iar unele nu l-au facut deloc, pentru ca s-au impotmolit pe parcurs in experimente socialiste sau, pur si simplu, tampite.
Ca urmare a cresterii robuste si a aprecierii leului din ultima vreme, PIB-ul in euro va fi de doua ori mai mare decat in 2002-2003 si triplu fata de anii 1997-’98, cand incepeau si la noi reformele adevarate si grele.
Mai e o noutate: anume ca, impreuna cu PIB-ul, creste si bugetul de stat consolidat, nu doar in suma absoluta, ci chiar exprimat ca procent din acesta.
Dupa ce am oscilat ani intregi in jur de 30% (adica, din 100 de euro castigati intr-un an de fiecare roman, statul, fondurile de pensii, sanatate si celelalte, impreuna cu autoritatile locale, colectau ca impozit 30 de euro), anul trecut s-a trecut prima oara stabil peste acest plafon. In 2006 se pare ca vom merge spre 32-33%, iar anul viitor spre 34%.
Este o crestere spectaculoasa, care vine sa confirme pe cei care au promovat reforma fiscala din 2005. N-ati mai auzit in ultima vreme vocalize din partea criticilor, precum fostul ministru de finante Tanasescu, care si-a petrecut anul trecut prezicand "gauri in veniturile publice".
Incercasera si ei sa colecteze mai mult cu metode de stanga (impozite mari, cu multe exceptii), dar s-a vazut ca solutia liberala era cea corecta: reducerea masiva a impozitelor, plus largirea bazei, dupa principiul "mai putin, de la mai multi".
Chiar FMI s-a intors zilele astea la Bucuresti cam cu coada intre picioare, daca ati observat, dupa ce anul trecut plec
