Soluţia pentru eliminarea pesticidelor din Bărăgan sau curăţarea apelor subterane ar putea veni tocmai de la Polul Sud, acolo unde, de aproape un an, există o staţie de cercetare românească. Soluţia pentru eliminarea pesticidelor din Bărăgan sau curăţarea apelor subterane ar putea veni tocmai de la Polul Sud, acolo unde, de aproape un an, există o staţie de cercetare românească. Mai este nevoie doar de obţinerea unor finanţări internaţionale, pentru ca munca exploratorilor care lucrează în Antarctica să fie fructificată în ţară. Amplasat la un kilometru în interiorul continentului, alături de staţiile de cercetare ale Chinei şi Rusiei, "teritoriul românesc" de la Polul Sud este locuit între 3 şi 6 luni pe an. şeful staţiei este dr. ing. Teodor Negoiţă, care a făcut 13 expediţii în acea zonă, unele dintre ele solitare. "Staţia ne-a fost oferită de australieni şi este construită din materiale de ultimă tehnologie, care rezistă vreme îndelungată la condiţiile de acolo. Este compusă dintr-un laborator biologic, o bibiliotecă, staţie radio, dormitor şi bucătărie", ne-a mai spus dr. ing. Negoiţă. Printre cercetările româneşti se remarcă studiul biodiversităţii şi răspândirii vieţii din Antarctica la schimbările climatice, utilizarea microorganismelor în reducerea cantităţii de pesticide din solul din Bărăgan, precum şi rolul acestora în industria alimentară sau cea farmaceutică. "Antarctica este cel mai bun loc pentru a face cercetări, pentru că este o zonă care nu a fost afectată de poluare, iar microorganismele se află în stare naturală", ne-a mai declarat dr. ing. Negoiţă. Acesta este mândru de ce a realizat şi spune chiar că este cel mai bogat român, pentru că are o staţie de cercetare la Polul Sud, de vreme ce a semnat, în numele Fundaţiei Antarctica România, pentru primirea ei de la australieni. La Polul Sud au fost 17 cercetători români. Se ajunge cu avionul până