In blocurile muncitoresti din cartierul Zori Noi 1 toate cazile ar fi trebuit sa fie albe.
Ca-n toate celelalte blocuri de altfel. Cine primea apartament prin repartitie lua ce i se dadea. In 1986, cand primul secretar din judet a zis "Ce-ar fi sa le dam oamenilor cate putin de ales. Dar nu mult, ca se obraznicesc. Sa incepem, tovarasi, cu cazile. Sa aleaga omul muncii intre alb si bleu. Sau, ma rog, intre alb si vernil", constructorii au optat pentru varianta vernil. Si a inceput nebunia. Femeile voiau vernil, barbatii voiau cazi albe. Sau invers. Stia tovarasul primsecretar ce stia. Cand dai brusc prea multa libertate, poporul ti se urca in cap. Unii chiar au divortat din pricina cazilor. Veneau muncitorii din Zori Noi 1 la primul secretar si i se plangeau: Tovarasuâ, va rugam, mai usor cu libertatea asta, ca nu mai e de trai!
Circula vorba ca in cartierul Zori Noi 2 or sa se dea si chiuvete la alegere, care albe, care maro. Normal, si in Zori Noi 1 s-au ivit unii cu pretentii. Nu le era de ajuns ca puteau sa aiba cazi vernil, acum li se facuse si de chiuvete maro. Atunci a inceput coruptia, cand s-a slabit nitel surubul. Ca si cum daca primeau toti, dar absolut toti, in mod echitabil, numai cazi albe pateau ceva. In baie te bagi sa te speli, nu sa cazi pe ganduri. Multi din cei care au primit cazi vernil nu se mai sapuneau, de cum dadeau drumul la apa, s-o prinda pe aia calda. Nu, cadeau intai pe ganduri si apoi se spalau prostii cu apa rece. Libertate, libertate, dar nici asa, sa innebunesti tara cu libertatea. Zvonul s-a dovedit a fi fost adevarat. In Zori Noi 2 s-au bagat experimental chiuvete maro, iar niste smecheri din Zori Noi 1 le-au dat bani constructorilor, i-au corupt cum s-ar zice, si au luat ei chiuvetele maro. Fiind experimentale, nu erau maro, maro, ca pantofii, ci cacanii. Totusi, era o schimbare. Cadea smecherul pe ganduri in cada ve
