Pentru că tot "se vînează" cu insistenţă "vorbele de duh" pentru a le transforma apoi în efemerităţi hilare sau "reflecţii profunde", vă propun cîteva dintre vechile "pilde şi cuvinte adevărate" culese de vornicul Iordache Golescu la începutul secolului al XIX-lea. Grijuliu, dumnealui boierul s-o fi gîndit poate că peste ani unele nu vor mai fi înţelese, aşa că în paranteze explică sensul şi contextul fiecărei pilde. Iată numai cîteva dintre ele, la fel de utile şi azi:

* Ai înghiţit un ac şşţi să scoţi un fier dă plug (să zice pentru cei ce iau cu sila şi în urmă întorc mai mult).

* şHţaiducul nostru ş-altă potecă ştie (să zice pentru cei ce să pot înlesni cu felurimi mijloace, însemnînd că, cînd nu pot nemeri cu un mijloc, schimbă alt mijloc).

* Aleargă după iepure cu carul (să zice pentru cei leneşi).

* A poruncit cîinelui, şi cîinele pisicii, şi pisica şoarecelui, iar şoarecele de coadă ş-a atîrnat porunca (să zice pentru o poruncă, cînd merge din mînă în mînă fără nici o ispravă).

* Adună toate, fie şi proaste (arată nesaţul omului, cînd nu va să mai lase şi pentru altul ceva).

* Bună ţară, rea tocmeală (să zice pentru cea rea ocîrmuire, la o ţară bună).

* Cîinele, pînă nu-i dă apa dă cur, nu înoată (să zice pentru cei leneşi ce, pînă nu leşină dă foame, nu s-apucă dă muncă).

* Cine umblă cu crucea în sîn, ca crucea uscat rămîne (adică, cine e prea drept, tot sărac rămîne).

* Cuşciugul acoperă greşalele dohtorilor (adică, pă cîţi omoară, nimeni îi mai cercetează).

* Dooă muieri şi o gîscă face Tîrgul Cucului (arată gălăgia şi zgomotul ce-l fac muierile cînd vorbesc, fie cît dă puţin).

* Eu îi spuiu că sînt călugăriţă şi el îmi dezleagă izmenele (să zice către cei obraznici).

* Gardul fără proptele, nicicum poate sta (adică, cel fără nici un ocrotitor), iar cel cu proptele, niciodată nu