România - cu Nadia, ţuica şi Dacia, Bulgaria - cu iaurtul şi trandafirii Sunt întrebări la care au încercat să răspundă câţiva analişti şi ziarişti străini, preluaţi de AFP.

România şi Bulgaria, observă autorii, vor încerca, măcar într-o primă etapă, să se arate "eleve" cât mai discrete şi mai silitoare, mai ales că ar putea fi ultimele "integrate" pentru o vreme îndelungată de-acum încolo, într-o Uniune din ce în ce mai ostilă extinderii. "Prioritatea acestor două ţări este să intre în clubul european. Este ultima şansă înainte ca uşa să fie trântită", apreciază Marco Incerti, analist al Centrului de studii politice europene din Bruxelles. Românii şi bulgarii ştiu, de asemenea, că europenii au prejudecăţi în ceea ce îi priveşte şi au tot interesul să schimbe această percepţie. Şi mai ştiu că nu au scăpat de etichetele negative. Cea mai costisitoare dintre acestea este "corupţia", motiv pentru care, deocamdată, nu-şi permit să ridice pretenţii, este de părere şi analista Lucia Montanaro-Jankovski, de la acelaşi institut.

Portofolii "ridicole" în CE

Teama de a aţâţa noi focare ostile aderării, în contextul amintit, a şi determinat Bucureştiul şi Sofia să accepte pentru propriii comisari portofolii considerate de mulţi drept "ridicole". Dacă portofoliul pentru protecţia consumatorilor al Meglenei Kuneva are cât de cât noimă, cel al românului Leonard Orban este considerat marginal şi cam fără sens. Analiştii citaţi cred însă că Bruxelles-ul nu a dorit să atribuie celor două ţări portofolii prea importante, pentru a evita remanierea Comisiei şi, eventual, repetarea crizei din 2004, când Jose Manuel Barroso a fost silit să renunţe la învestitura echipei sale, din cauza ostilităţii eurodeputaţilor.

Greu cu integrarea ţiganilor

Aportul "global" de ţigani în spaţiul UE, proveniţi din România şi Bulgaria, ar fi de 2,2 până la 2,8 milioane. Bucu