Timp de patru ani am tot vorbit despre baronii locali, chiar daca termenul care-i definea nu era catusi de putin relevant pentru comportamentul lor. In istorie am avut cativa baroni, care au lasat urme adanci atat asupra vietii spirituale, cat si sociale. Baronul Brukental, intemeietorul celebrului muzeu din Sibiu, sau mai aproape de noi, in zona Hateg, baronii Nopcsa, Palovicsini sau Tornya au fost intemeietori de scoli, ctitori de biserici, de biblioteci si de alte edificii culturale. Odata cu schimbarea regimului Nastase, protectorul acestor autointitulati "baroni", am sperat ca vom scapa de personajele persiflate cu titluri feudale si de comportamentul lor antisocial. Daca am crezut ca hotia, minciuna, infatuarea paranoia, au disparut odata cu puterea PSD-ista, ne-am inselat amarnic. "Baronii" pesedisti au fost inlocuiti de "arendasii" aliantei portocalii. Termenul de arendas mi se pare mai potrivit pentru a defini comportamentul unor lideri ca Mircia Muntean, Ioan Oltean, Gheorghe Falca, Florin Oancea, Dan Radu Rusanu, iar lista poate continua. Ce a fost arendasul in istoria Romaniei? Acel personaj sinistru, care s-a ridicat prin minciuna, linguseala si multa prefacatorie de la starea umila, la un rang social superior. Acesta nu avea, insa, bazele spirituale pentru a putea sa salte catusi de putin pe scara sociala. In general, arendasul este incult, si cu cat este mai lipsit de cei sapte ani de acasa, cu atat este mai arogant. Acesta nu se da in laturi de la nici o nelegiuire care poate sa-i aduca un profit personal, care poate sa-i sporeasca averea stransa pe baza muncii populatiei oropsite. Arendasul preia cate o mosie si se comporta fata de oamenii care populeaza mosia respectiva aidoma unui stapan de sclavi, uitand de unde a plecat. In scurt timp, cel care si-a agonisit averea din banii contribuabililor, furand fara rusine din impozitele platite cu mari