Spionii antioccidentali, diplomaţii, comerţul exterior, preoţii şi agenţii externi sub diverse acoperiri, printre cei care ar putea intra la categoria "siguranţă naţională" de la SIE putea rămâne secretizate în dosarele CIE/DIE de la SIE şi care nu vor fi predate CNSAS. Conform declaraţiei directorului SIE, Claudiu Săftoiu, este vorba de circa 27.000 de dosare din cele 47.000 rămase din perioada comunistă, adică aproape 70 la sută.

Printre categoriile care vor rămâne secretizate se numără agenţii pe care Securitatea îi avea în străinătate, personalul diplomatic, cel de comerţ exterior, prelaţi şi alţi cetăţeni români care erau trimişi în străinătate sub diverse acoperiri. Conform lui Săftoiu, cele 27.000 de dosare sunt "bază operativă" şi vizează şi acţiuni în desfăşurare. Acest lucru înseamnă că în continuare colaboratori ai DIE/CIE lucrează pentru serviciile secrete româneşti, chiar dacă acestea au ajuns între timp oficine de spionaj comuniste în cadrul NATO, deci acum sunt aliaţi cu foştii lor adversari din perioada războiului rece. De altfel, în perioada comunistă, lupta împotriva NATO şi a Occidentului era principala sarcină a CIE/DIE, alături de furtul de tehnologie, cultivarea cultului lui Ceauşescu peste hotare; "neutralizarea" conducătorilor anticomunişti ai emigraţiei şi supravegherea informativă şi tehnico-operativă a românilor ce lucrau sau călătoreau în străinătate.

Agenţii care dezbinau emigraţia şi turnau de la posturile de radio

O categorie importantă care ar putea rămâne secretizată o constituie informatorii şi colaboratorii CIE/DIE din străinătate. În această categorie intră şi agenţii care funcţionau în cadrul emigraţiei, dar şi la posturile de radio occidentale care aveau emisiuni în limba română: Europa Liberă, Vocea Americii, BBC, Deutsche Welle, Radio Vatican şi Radio France Internationale. La Europa Liberă, Securitatea a avu