In contextul in care restructurarea sistemelor de pensii a devenit o prioritate globala pe fondul imbatranirii populatiei si al problemelor din sectorul public de finante, o initiativa implementata cu aproape un deceniu in urma in Suedia pare sa devina un model ce va fi urmat pe plan mondial in sectorul pensiilor, scrie The Wall Street Journal.
Raportand pensiile publice la castigurile individuale si la ratele generale legate de speranta de viata, autoritatile de la Stockholm ii stimuleaza pe oameni sa devina mai productivi si sa se pensioneze mai tarziu, evitand astfel paralizia politica ce a stat in calea schimbarilor in alte tari.
Unele tari est-europene au renuntat deja la sistemele postcomuniste si urmeaza modelul suedez. Masurile luate in diferite tari, de la Brazilia la Rusia, includ unele elemente suedeze. O carte a Bancii Mondiale bazata pe modelul suedez a fost tradusa in chineza, iar luna viitoare, guvernul egiptean isi va revizui planurile de renuntare la vechiul sistem de pensii, ineficient, in favoarea versiunii suedeze.
"Nu exista nicio solutie magica in ceea ce priveste problema pensiilor. Insa guvernele din intreaga lume isi indreapta atentia asupra modelului suedez", spune Kent Weaver, profesor de stiinte politice in cadrul Georgetown University din Washington. "Acest model incepe sa fie considerat cel mai bun".
Planul Suediei, proiectat in parte de catre un expat american, este conventional din punctul de vedere al functionarii, contributiile actualilor muncitori finantand beneficiile pensionarilor. Totusi, calcularea platilor in functie de salarii si proiectii privitoare la speranta de viata ii confera acestuia flexibilitate in ceea ce priveste includerea schimbarilor ce survin din punctul de vedere al veniturilor si populatiei.
Daca evolutia economiei nu este una satisfacatoare, platile viitoare legate de pensii vor
