Un nou proiect de modificare a legii referendumului, al patrulea in doi ani, depus marti, la Senat, de un grup de zece parlamentari de la PNL, PSD, PC si PRM, restrictioneaza dreptul presedintelui de a convoca referendum, de a fixa prin decret data acestuia si simplifica majoritatea voturilor necesare. Potrivit acestei initiative, presedintele nu poate convoca referendum daca este declansata procedura de revizuire a Constitutiei sau cea de suspendare a sefului statului. Daca presedintele initiaza totusi o procedura de consultare a poporului, aceasta este nula. In timp ce legea in vigoare, 3/2000, spune ca un referendum (n.r. de orice fel ar fi) este valabil daca la vot se prezinta cel putin jumatate plus unu din numarul total de alegatori, proiectul celor zece propune numai pentru revizuirea Constitutiei obligatia unei anumite participari la vot, dar de numai de 30% din numarul cetatenilor inscrisi pe listele electorale. Noul proiect stabileste ca presedintele este demis cu majoritatea voturilor exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la referendum. O noutate o reprezinta si faptul ca presedintele nu mai este cel care fixeaza, prin decret, data referendumului, ci Guvernul, dupa ce Parlamentul adopta, cu majoritatea senatorilor si deputatilor, o hotarare prin care isi exprima punctul de vedere. Seful statului consulta mai intai Parlamentul, printr-un mesaj in care "va nominaliza si problema de interes national ce urmeaza sa faca obiectul referendumului". Noul proiect aduce modificari tuturor formelor de referendum, dar cele mai importante sunt pentru revizuirea Constitutiei si demiterea presedintelui. Deocamdata, Parlamentul a incercat sa modifice doar reglementarile pentru demiterea presedintelui, cu scopul de a le simplifica, dar Curtea Constitutionala nu i-a dat castig de cauza. Curtea a respins, ca neconstitutionale, si prevederea care