Paleontologii sint asteptati sa aprofundeze cercetarile in muntii Vrancei datorita urmelor de mastodonti si chiar de balene fosilizate conservate sub straturile de gresii din comunele Valea Sarii, Birsesti sau Reghiu.
O bucata dintr-un corn de mamut, descoperita in anul 1958 pe Valea Putnei, se pastreaza la Muzeul Vrancei, fiind cea mai veche piesa din colectia de "antichitati" a sectiei de istorie. Datat acum aproximativ 37.000 de ani, cornul de mamutare o greutate de aproape zece kilog rame si o lungime de peste jumatate de metru.
Se presupune ca bucata de fildes a fost folosita ca unealta in perioada superioara a paleoliticului.
In ciuda faptului ca nu are o importanta stiintifica deosebita, dupa cum ne-a declarat muzeograful Aurelia Apostol de la Muzeul Vrancei, cornul de mamut provine dintr-o cercetare de suprafata, printre primele realizate in Vrancea de renumitul arheolog Sebastian Morintz, care a decedat acum citiva ani.
Arheologul a venit la Birsesti, dat fiind ca in zona s-au gasit cele mai indepartate urme de locuire umana pe teritoriul actualului judet. Aici s-au gasit citiva tumuli funerari din epoca fierului. Revenind la fosile preistorice,cercetarile arheologice ulterioare au scos la iveala unele obiecte de podoaba confectionate din melci si scoici provenind din perioada cuaternara.
Mai mult, in satul Lespezi, la granita dintre judetele Vrancea si Bacau, s-a descoperit in urma cu citiva ani un artefact din fildes de mamut, piesa foarte rara in Romania. Unealta, un soi de daltita, a fost descoperita in urma cercetarilor desfasurate in anul 1963 sub conducerea Mariei Bitiri si a lui Viorel Capitanu in asezarea gravettiana de terasa de la Lespezi, punctul "Lutarie".
Coasta de balena in muntii Vrancei
@
