Ce linişte! De câteva zile ne ţiuie urechile. Doar ne obişnuiserăm cu permanentele torpile lansate între palate. Băsescu s-a repliat strategic mulţumindu-se să mai mârâie din când în Ce linişte! De câteva zile ne ţiuie urechile. Doar ne obişnuiserăm cu permanentele torpile lansate între palate. Băsescu s-a repliat strategic mulţumindu-se să mai mârâie din când în când. Tăriceanu şi-a văzut sacii-n căruţă, alături de amicii liberali, şi pare că încă nu-i vine a crede. Democraţii, năuciţi de lovitura primită, nu mai au puterea să articuleze vreun sunet inteligibil la adresa inamicilor politici. Doar "pesedeii" lui Geoană fac vocalize, puţin credibile, ba către stânga, ba către dreapta. E linişte. Să fie oare liniştea dinaintea furtunii? Am intrat în linie dreaptă spre o decizie parlamentară care va duce sau nu la suspendarea preşedintelui Băsescu. Cui foloseşte însă o izgonire de 30 de zile a locatarului de la Cotroceni? Săptămânile care urmează ne vor lămuri, din acest punct de vedere, asupra maturităţii politice a liberalilor. E clar că preşedintele nu poate fi suspendat fără un vot consistent din partea acestui partid şi e la fel de evident că oricât s-ar agita PSD, un eventual semnal pentru suspendare nu poate veni decât dinspre PNL. Dacă liberalii vor da dovadă de egoism politic, dacă nu vor reuşi să treacă peste orgolii, atunci Traian Băsescu va fi suspendat. Dacă însă îşi vor asculta raţiunea, dacă vor acţiona doar în urma calculelor reci, atunci preşedintele poate să-şi doarmă liniştit somnul în saloanele palatului. Un Traian Băsescu lăsat acolo, în dealul Cotrocenilor, fără pârghii, fără instrumentul care-i este cel mai la îndemână, scandalul, se va sufoca în propria neputinţă. Da, va continua să atace guvernul. Da, va continua să încerce să tragă sfori. Cât timp însă? Şi cu ce efect? Va ajunge să plictisească pe toată lumea şi îşi va obosi, în cele din urmă