Ministrul Agriculturii Decebal Traian Remeş a anunţat că a amânat decizia de declarare a unor zone afectate de secetă ca fiind calamitate, deoarece o astfel de hotărâre ar avea ca efect întreruperea subvenţiilor din fonduri UE. Remeş a argumentat că, în cazul în care anumite zone vor fi declarate calamitate, proprietarii suprafeţelor de teren agricol nu vor mai avea dreptul să primească subvenţia din fonduri UE, de circa 50 de euro pe hectar, întrucât încadrarea terenului nu va mai corespunde cu declaraţia fermierului din cererea de plată. "În ideea în care s-ar ajunge la a declara o zonă sau alta calamitate, dreptul de plată directă pe suprafaţă dispare automat pentru că nu mai am starea de lucru declarată", a spus Remeş.

Se pare însă că situaţia nu stă chiar aşa, suprafaţa declarată calamitată neafectând plăţile de la UE. Ministrul a fost contrazis chiar de şeful Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Nicolae Sterghiu. Potrivit acestuia, fermierii vor primi subvenţia din fonduri UE chiar dacă deţin suprafeţe în zone declarate calamitate, întrucât plata nu este stabilită în funcţie de producţia realizată. Reprezentantul APIA mai susţine că atât plata unică pe suprafaţă acordată de UE, cât şi sumele complementare de la bugetul de stat vor fi acordate şi fermierilor din zone calamitate. "Plata este decuplată de producţie. Noi verificăm doar dacă terenul este lucrat şi dacă sunt respectate toate normele în această privinţă", a spus Sterghiu. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, actualizate săptămâna trecută, o suprafaţă de circa 210.000 de hectare de culturi însămânţate în toamnă a fost afectată de secetă, reprezentând aproximativ 8% din totalul de 2,6 milioane de hectare cultivate în toamna anului trecut. Suprafeţele contractate pentru irigaţii în acest an totalizează circa 300.000 hectare, mai puţin de jumătate din suprafaţa amenajat