În prezent, 1,3 miliarde de persoane din toată lumea fumează, iar 4,9 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza acestui viciu. Bolile provocate de fumat sunt diverse: cancer, emfizem pulmonar, infertilitate, impotenţă, infarct, fragilitate. Jumătate dintre fumătorii de azi vor muri probabil în urma unei boli derivate din consumul tutunului.
Statisticile oficiale, citate de site-ul www.vitanova.ro, arată că mai mult de şase milioane de români fumează, ceea ce reprezintă 36% din populaţia ţării. De asemenea, zilnic în România se fumează peste 100 de milioane de ţigări. Cel mai grav este însă faptul că majoritatea fumătorilor sunt tinerii. Conform statisticilor medicale, fumătorii trăiesc, în medie, cu opt până la 25 de ani mai puţin decât nefumătorii. Asta, datorită faptului că ţigările conţin peste 4.000 de compuşi chimici, dintre care 43 sunt cancerigeni (N-nitrosamine, hidrocarburi aromatice policiclice, gudroane etc.) şi peste 300 de substanţe cert toxice, incluzând nicotină, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon şi formaldehidă.
„Fumatul pasiv“
Substanţele nocive din fumul de ţigară nu-i afectează doar pe cei care fumează.
„Fumatul pasiv“ constă în respirarea aerului poluat de la ţigările celorlalţi, este la fel de nociv şi creşte riscul îmbolnăvirilor la cei supuşi acestei poluări. După o oră de fumat într-o cameră închisă, nefumătorul care se află în aceeaşi încăpere cu cel care fumează inhalează cantităţi egale de nitrozamine cu cele existente în 15 ţigări filtrate.
Riscul expunerii este greu de evaluat, el crescând sau diminuând în funcţie de ambianţă, durata expunerii, ventilaţie şi prezenţa altor poluanţi. Efectele iniţiale ale fumatului pasiv se materializează într-un miros neplăcut al hainelor la care se adaugă fenomene de iritaţie, dureri de cap, tuse, uscăciunea mucoas
