Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ne avertizează să nu cumpărăm covrigii plini de praf de la gura de metrou În fiecare zi îi vedem la gura de metrou sau la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ne avertizează să nu cumpărăm covrigii plini de praf de la gura de metrou În fiecare zi îi vedem la gura de metrou sau la intrarea în pieţe. Vânzătorii ambulanţi de covrigi îşi aşază liniştiţi marfa acolo unde e lume mai multă. Deşi produsele de panificaţie sunt vândute în condiţii îndoielnice de igienă, se pare că nicio autoritate nu îi deranjează de la locurile lor. "Poftiţi la covrigi proaspeţi!", ne îmbie vânzătorii să le cumpărăm marfa, plină de nisip şi praf de pe picioarele trecătorilor sau de la tramvaiele şi autobuzele care roiesc la nici un metru de navetele cu "ciorchini crocanţi". În drum spre serviciu, apucăm în grabă doi-trei covrigi, zâmbim în barbă de "ce afacere am făcut!" cu bani puţini, şi gata prânzul. Dar ne-am întrebat vreodată: covrigul acela, care stă în aer liber, în praf, şi la peste 35 de grade Celsius, e bun pentru sănătatea noastră? "Nu interzice nimeni să se vândă covrigi în aer liber. Depinde de condiţiile de igienă. Trebuie eliminată contaminarea produsului. Dacă stă la un metru-doi de maşinile care trec, e evident că nu poate fi evitată contaminarea", ne-a spus dr. Monica Neagu, director al Direcţiei Standarde, Mărci şi Calitatea Alimentelor, de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. "Mi-a scârţâit praful în dinţi" Bucureşti. Gara de Nord, staţia de metrou. Ora 10.30. Un băiat aduce o cutie plină ochi cu covrigi. Vânzătoarea, după ce şi-a aprins o ţigară, i-a luat cu mâna goală şi i-a aşezat în navetă. Cumpărătorii chiar au făcut coadă. Nu s-au sinchisit de mâinile murdare şi aspectul neglijent al vânzătoarei. Ne continuăm drumul în Piaţa Obor. Într-un colţ murdar, l