151 de obiecte de ceramică reprezentând centre importante din Oltenia, printre care foarte cunoscutele Horezu - Vâlcea, Oboga-Olt, Şişeşti, dar şi altele mai puţin ştiute, cum ar fi Gălăşoaia, Glogova, Arcan, Ştefăneşti -Gorj, Vlădeşti - Vâlcea, se află în expoziţia găzduită, în perioada 16 iulie-16 august, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, de altfel, unul dintre cele mai moderne din România, un exemplu demn de urmat în ceea ce priveşte expunerea propriu-zisă, crearea ambientului şi a contextualităţii etnografice, găzduieşte în aceste zile expoziţia „Ceramica oltenească, între sinteză şi devenire“, cuprinzând obiecte de ceramică din centre importante ale Olteniei. Dat fiind ambientul muzeului, organizatorii craioveni, Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei, s-au străduit să consoneze cu modul de prezentare generală de la Cluj.
Expresii, decoruri, motive şi forme Printre cele 151 de piese se numără vase rituale, lucrate în special la Oboga, Romana şi Vlădeşti, celebrele ulcioare de nuntă, precum şi ploştile olteneşti, care nu lipseau din ritualul nunţii, având funcţii ritual simbolice. „S-a mizat pe valoarea decorativă şi pe expresivitatea acestor vase, alături de celebrele taiere lucrate la Oboga, Horezu, Vlădeşti, Pinoara (Gorj). Această reprezentare sintetică a ceramicii olteneşti s-a putut realiza graţie unor creatori de soi din Oltenia. Am putut să relevăm astfel talente remarcabile, stiluri, forme nenumărate cu trimiteri la ceramica romană, dacică, dar şi la influenţele ulterioare bizantine, mai ales. Ar trebui să remarcăm în acest context câteva personalităţi, artişti, meşteri ai ceramicii olteneşti. Din zeci de nume, îi consemnăm pe Victor Vicşoreanu (Horezu), Stelian Obrezeanu (Horezu), Grigore Ciungulescu (Oboga), Constantin Opriţa (Şişeşti), Dumitru Şchiopu (Vlădeşti)“, a precizat dr. Cornel Băloşu, şef
