O mare parte din suprafaţa Greciei – 268.000 de hectare – a fost pârjolită în incendiile din această vară. În ciuda operaţiunilor desfăşurate de pompieri şi de armată, 63 de oameni au murit, prinşi de flăcări în propriile locuinţe sau automobile.

Catastrofa naturală va însemna astfel, aproape cu certitudine, şi o catrastrofă a partidului premierului Costas Karamanlis la alegerile legislative anticipate. Înainte de izbucnirea incendiilor din această vară, Noua Democraţie, partidul de centru-dreapta al lui Karamanlis, era creditat de sondaje cu suficiente procente pentru a câştiga detaşat, în principal datorită creşterii economice şi a nivelului de trai.

Acum însă, la sfârşitul verii, 45% dintre greci se declară nemulţumiţi de guvern şi de modul în care a gestionat incendiile. Mai mult, marţi, mii de oameni au protestat la Atena şi au scandat „Jos guvernul!” sau „Incompetenţilor! Durere pentru morţi, mânie pentru absenţa Statului”.

„Suntem umiliţi de incapacitatea guvernului actual de a salva viaţa concetăţenilor noştri”, a declarat liderul principalului partid de opoziţie – Pasok, Georgios Papandreus. Opoziţia de la Atena păstrase tăcerea până acum, atât pentru a lăsa spaţiu de manevră guvernului, cât şi pentru a respecta zilele de doliu naţional.

Cum mai sunt însă doar trei săptămâni până la alegerile legislative anticipate, politicienii din opoziţie nu puteau rata ocazia apărută. Prins în foc încrucişat, guvernul consideră că vinovaţi sunt piromanii şi că este vorba de o acţiune concertată – a unor grupări extremiste. „Ne întrebăm dacă această tragedie fără precedent chiar este rodul unei simple coincidenţe”, s-a întrebat retoric purtătorul de cuvânt al guvernului, Theodore Rusopoulos.

Termenul „terorist” nu a fost deocamdată pronunţat, dar, cu toate acestea, opoziţia a reacţionat extrem de dur: „Atunci când primul ministru adoptă o as