Luna septembrie este a noua luna a anului în calendarul Gregorian si are 30 de zile. Ziua are 12 ore, noaptea 12 ore. Caligula, împarat roman, a denumit a saptea luna - september - de la cuvântul septem care înseamna sapte, deoarece a reprezentat luna a saptea în fostul calendar roman. Mai târziu, Charlemagne a redenumit toate lunile în vechea limba germana. Aceste nume au fost folosite pâna în secolul al XV-lea si, cu unele modificari, pâna în secolul al XVIII-lea, astfel luna septembrie se numea Witumanoth (luna lemnului). În traditia noastra populara, luna septembrie se numeste: rapciune. La 1 septembrie începe anul nou bisericesc. Potrivit traditiei populare dupa cum va fi timpul în aceasta zi asa va fi anul viitor, daca ploua dimineata va fi primavara ploioasa, soare la amiaza înseamna an bun, daca ploua va fi an ploios, daca e soare va fi an secetos, vreme posomorâta înseamna toamna rea, tunetele anunta toamna lunga. Se crede ca stadiul viermelui din gogoasa de stejar prezice daca anul va fi sec sau manos. Începe culesul merelor. Între sarbatorile calendarului crestin-ortodox, cele mai importante pentru aceasta luna din an sunt Nasterea Maicii Domnului, la 8 septembrie si Înaltarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie. La 8 septembrie sarbatoarea Nasterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mica) marcheaza sfârsitul verii si începutul toamnei, vremea se raceste, începe migratia pasarilor (se duc rândunelele). O vorba populara spune ca acum se schimba palaria cu caciula. În ziua de 14 septembrie, de sarbatoarea Înaltarii Sfintei Cruci, cunoscuta în rândul sarbatorilor populare ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Sarpelui, Mosii, se tine post si nu se manânca alimente cu cruce ( usturoi, nuca, peste, pruna) sau cap (varza). Se fac pomeni: ulcele noi cu apa sau miere, lumânare si colac, la casele cu copii sau la cei saraci. E ultima zi pentru culegerea plantelor de leac.