Cum aud de uniforme, elevii strâmbă din nas, de parcă le-ar mirosi urât. Asta pentru că trebuie să renunţe la hainele lor de firmă şi la fiţe, în favoarea unei uniforme „comuniste”. Doar că nu-i de glumă cu Legea nr. 35/2007, care prevede strict purtarea unor insigne, eşarfe, uniforme sau alte semne distinctive, din toamna acestui an.
La Şcoala Superioară Comercială „Nicolae Kretzulescu”, din Bucureşti, uniforma sau „ţinuta” este o „tradiţie” stabilită de părinţi, profesori şi elevi şi respectată din 2003. Sacoul albastru-electric, pantalonii gri cu dungă sau fusta plisată, în carouri, sunt comandate de fiecare elev, la începutul anului. Liceul are chiar şi un croitor cu normă întreagă, care poate face şi cravate sau alte obiecte de vestimentaţie care să-i avantajeze pe copii.
Ţinutele respective au fost introduse pentru a-i familiariza pe elevi cu mediul bancar, în care costumele sobre sunt literă de lege şi „pentru a înţelege că ei sunt viitoarele gulere albe”, după cum sublinia directorul adjunct al şcolii, Dragoş Ţigău. Chiar dacă unii dintre ei vin cu sacoul în geantă şi îl îmbracă la baie şi pe dedesubt mai poartă o bluză la modă, majoritatea elevilor poartă însemnul şcolii lor cu mândrie.
În cele 7 ore, copiii seamănă a elevi. (E.L)
Cum aud de uniforme, elevii strâmbă din nas, de parcă le-ar mirosi urât. Asta pentru că trebuie să renunţe la hainele lor de firmă şi la fiţe, în favoarea unei uniforme „comuniste”. Doar că nu-i de glumă cu Legea nr. 35/2007, care prevede strict purtarea unor insigne, eşarfe, uniforme sau alte semne distinctive, din toamna acestui an.
La Şcoala Superioară Comercială „Nicolae Kretzulescu”, din Bucureşti, uniforma sau „ţinuta” este o „tradiţie” stabilită de părinţi, profesori şi elevi şi respectată din 2003. Sacoul albastru-electric, pantalonii gri cu dungă sau fusta plisată, în carouri, sunt comandate
