Create exclusiv din laptele dat de vacile care au mâncat numai iarbă şi fân, brânzeturile naturale păstrează în ele secretul supravieţuirii rasei umane, întrucât laptele este un aliment Create exclusiv din laptele dat de vacile care au mâncat numai iarbă şi fân, brânzeturile naturale păstrează în ele secretul supravieţuirii rasei umane, întrucât laptele este un aliment miraculos.
Există în lume nenumărate tipuri de brânză, numai în Franţa putând fi numărate peste 200. Între ele, sortimentele produse exclusiv din ingrediente naturale se bucură de un succes enorm, iar numele unor localităţi precum Cheddar, Parmigiano-Reggiano, Gouda sau Camembert au devenit sinonime cu sortimentul de brânză produs în aceste zone în mod tradiţional.
Arta preparării brânzeturilor poate fi considerată mai veche decât arta scrisului. Cea mai veche dovadă despre producerea brânzei a fost găsită în picturile din mormintele egiptene. În Grecia antică exista şi un zeu al brânzei, denumit Aristeu. În anul 65 î.H., romanii foloseau cheagul, presau şi îmbătrâneau brânza.
Sub ocupaţia romană, Franţa a căpătat reputaţia de a fi produs cele mai bune brânzeturi, cum ar fi cele de Roquefort sau Cantal, iar Parmezanul provine din nordul Italiei. Prima fabrică industrială de brânză se deschide în Elveţia în 1815.
Există sute de tipuri de brânzeturi. Diferitele stiluri şi arome constituie rezultatul folosirii mai multor specii de bacterii şi de mucegai, al unor variate niveluri de grăsime în lapte. Diferă atât timpii de maturare, tratamentele de procesare, cât şi materia primă. Unele brânzeturi se prepară prin închegarea cu acizi cum ar fi oţetul sau sucul de lămâie.
Cel mai frecvent procedeu este acidifierea cu bacterii care transformă zaharurile din lapte în acid lactic. Apoi, cu ajutorul enzimelor, laptele acidifiat este închegat. Cheagul, folosit de locuitorii sate