La numai trei luni după alegerile legislative, turcii s-au prezentat, din nou, la urne. De această dată, alegătorii au fost chemaţi să se exprime, prin referendum, asupra unor amendamente
La numai trei luni după alegerile legislative, turcii s-au prezentat, din nou, la urne. De această dată, alegătorii au fost chemaţi să se exprime, prin referendum, asupra unor amendamente constituţionale. Cel mai important dintre acesta se referă la alegerea preşedintelui prin vot direct, nu de către parlament.
Partidul de centru-dreapta al premierului Recep Tayyip Erdogan, AKP, le-a cerut alegătorilor să susţină schimbările, explicând că acestea vor consolida democraţia în această ţară laică, dar cu populaţie majoritar musulmană, care aspiră să adere la Uniunea Europeană. Rezultatele parţiale ale referendumului au arătat că alegătorii s-au pronunţat pentru alegerea preşedintelui prin sufragiu universal.
Preşedintele Abdullah Gul, a cărui poziţie nu va fi afectată de rezultatul referendumului, a îndemnat populaţia să voteze "da". Gul a fost ales preşedinte pentru un mandat de şapte ani, în luna august. Dacă schimbările propuse vor fi acceptate, succesorul său va fi ales prin vot universal în 2014. Pachetul de măsuri include şi reducerea mandatului şefului statului la cinci ani, care poate fi reînnoit o singură dată, precum şi reducerea mandatului parlamentarilor de la cinci ani la patru.
Referendumul de ieri s-a desfăşurat pe fondul tensionării situaţiei la graniţa cu Irakul. Cel puţin 16 soldaţi turci au fost ucişi, ieri, în urma unui atac lansat de rebelii kurzi, iar guvernul de la Ankara a convocat o reuniune de urgenţă. În confruntări şi-au pierdut viaţa şi 23 de rebeli.
În acest context, sute de persoane au demonstrat în marile oraşe din Turcia, scandând lozinici împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan.
