Modificarile aduse saptamina trecuta Codului Penal si Codului de Procedura Penala au stirnit un adevarat scandal in presa. Mass-media s-a repezit sa numeasca ambele texte normative, cu adaugirile de rigoare, drept "coduri mafiote". Sint necesare insa unele nuantari. Pe linga modificarea privind interceptarile telefonice, care vor deveni mai greu probe in dosare, lucru fara indoiala criticabil, alte argumente ale reactiilor furibunde din presa au avut in vedere modificari interpretabile ale legii penale. Aceasta in cel putin doua din cazuri. In primul rind, presa a sarit ca arsa la un amendament al unui articol din Codul Penal care ar fi urmarit pedepsirea jurnalistilor cu inchisoare, de la 2 la 7 ani, pentru difuzarea de inregistrari de genul celor transmise de TVR in recentul caz Remes-Muresan. Sa fie chiar asa? Singura modificare a textului penal a constat in adaugarea unei circumstante agravante la un articol de lege existent de ani buni. Infractiunea se numeste "violarea secretului corespondentei", si avea aceeasi forma, mai putin noua agravanta, si in urma cu trei saptamini, cind TVR a difuzat imaginile cu Remes si Muresan. Va amintiti sa se fi pus atunci problema anchetarii vreunui jurnalist? Repetam, textul era identic, si, daca s-ar fi aplicat atunci, asa cum s-a temut presa, ziaristii ar fi "riscat", neexistind agravanta, intre 6 luni si trei ani de inchisoare. In realitate, noul aliniat a fost introdus pentru a inaspri regimul politistilor si procurorilor care divulga continutul unor inregistrari audio sau video ce constituie probe in derularea unei anchete. In al doilea rind, aceiasi jurnalisti au sustinut ca, potrivit noilor prevederi ale Codului de Procedura Penala, procurorii le vor cere voie "infractorilor" pentru a efectua perchezitii, punindu-i astfel pe raufacatori in garda. Ei au invocat includerea in lege a unui aliniat potrivit caruia judecatorii