Plantaţiile de coastă devin păduri-minune care acţionează şi ca filtre antipoluare . Valuri mortale au lovit în 2004 sudul Indiei, Thailanda şi Indonezia. Atunci au decedat cel puţin Plantaţiile de coastă devin păduri-minune care acţionează şi ca filtre antipoluare .
Valuri mortale au lovit în 2004 sudul Indiei, Thailanda şi Indonezia. Atunci au decedat cel puţin 216.000 oameni, iar pierderile materiale au fost imense.
Cutremurul care a declanşat valurile gigantice, denumite tsunami, a izbucnit în largul insulelor indoneziene şi a avut o magnitudine de 9,3 grade pe scara Richter.
Catastrofa naturală, spun oamenii de ştiinţă, ar fi fost evitată dacă mangrovele, vegetaţie tropicală alcătuită din arbori şi arbuşti, caracteristică ţărmurilor maritime mlăştinoase, inundate în timpul fluxului, ar fi protejat coastele împotriva dezastrului.
A fost nevoie de un dezastru ca oamenii să înţeleagă cât de importantă este o barieră vegetală împotriva naturii dezlănţuite. Sudul Indiei s-a numărat printre zonele cele mai afectate de tsunamiul din 2004, statul Tamil Nadu fiind în mare parte distrus. Tsunami însă nu a făcut nicio victimă în localităţile din Tamil Nadu care au beneficiat de protecţie naturală, graţie mangrovelor.
În concluzie, dacă localnicii, împreună cu autorităţile indiene, ar fi avut grijă ca hectare întregi de mangrove să nu fie defrişate, India, Thailanda, cât şi alte state aflate pe coasta oceanului nu ar fi suportat consecinţele valurilor ucigaşe, cărora nimic nu li s-a mai putut împotrivi.
Politică de stat privind mangrovele
După anul 2004, cercetătorii au observat o schimbare de atitudine la cea mai mare parte a populaţiei indigene faţă de vegetaţia de coastă. Pescari, de exemplu, altădată ostili programelor destinate salvării vegetaţiei, au devenit din ce în ce mai interesaţi de soarta ecosistemului. @