Riscăm să avem europarlamentari fără legitimitate şi un referendum nul. Avem ghinionul ca primele alegeri europene la care suntem chemaţi să se fi organizat pe fondul unei profunde crize
Riscăm să avem europarlamentari fără legitimitate şi un referendum nul.
Avem ghinionul ca primele alegeri europene la care suntem chemaţi să se fi organizat pe fondul unei profunde crize politice şi instituţionale. Scandalul general la care asistăm din 2005 încoace s-a repercutat, inevitabil, şi asupra a ceea ce ar trebui să însemne "afaceri europene".
Politicienii noştri au lăsat pe ultimul plan respectarea obligaţiilor şi, mai ales, apărarea drepturilor ce decurg din statutul de ţară membră a UE.
Acest lucru s-a văzut încă din momentul în care liderii partidelor au fost puşi în situaţia de a întocmi listele electorale pentru euroalegeri. "Numele grele" ale politicii autohtone au refuzat să candideze pentru Legislativul comunitar, de teamă să nu-şi piardă influenţa la Bucureşti.
Pentru a masca instabilitatea gravă din sfera decizională, preşedintele Traian Băsescu a inclus pe agenda publică ideea reformării urgente a clasei politice. Tema introducerii scrutinului uninominal a fost "resuscitată", iar adversarii şefului statului au muşcat şi ei momeala, pentru a nu da prost în ochii electoratului.
Aşa am ajuns să avem un referendum pe o chestiune cu care majoritatea covârşitoare a populaţiei este de acord şi asupra căreia guvernul şi-a angajat răspunderea (tot pentru a puncta la capitolul imagine). Aici trebuie repetat un lucru.
Atâta vreme cât partidele nu vor fi dispuse să renunţe la sistemele clientelare pe baza cărora funcţionează, românii nu vor avea parte, cu sau fără uninominal, de "aer proaspăt" în parlament. Plebiscitul convocat duminică, simultan cu europarlamentarele, a îngropat dezbaterile despre Europa şi ar putea influenţa
