Socotind pesemne că traficul bucureştean nu e suficient de ucigător, oficialii au închis şi Şoseaua Kiseleff, una din puţinele artere scăpate de furia săpăturilor, pentru repetiţiile la parada militară de Ziua naţională. De ce ne-o fi trebuind paradă militară de ziua Unirii chiar nu se înţelege. Cui vrem să arătăm tancurile şi elicopterele noastre şi de ce? Nu putem sărbători ziua naţională decât tot prin vechile şi inutilele demonstraţii militare? Chiar n-avem altceva de arătat?

Dacă tot voiau paradă militară, puteau să aleagă pe şoseaua Colentina, căci arată exact ca un teatru de război. Să vedem şi noi dacă tancurile reuşesc să iasă întregi din Bucureşti sau dacă, într-adevăr, trebuie să recurgem la elicoptere militare atât pentru a ajunge la nasul autorităţilor cât şi pentru a traversa Capitala.

Dacă firea belicoasă a dlui Băsescu şi-a imaginat că ridică moralul "românilor" cu turela, înseamnă ca a rămas în urmă şi cu pasul şi cu oferta de sărbători. O paradă (aproape militară) s-a produs în Justiţie unde ordonanţa ministrului Chiuariu privind desfiinţarea comisiei speciale de la Cotroceni pentru avizarea anchetării miniştrilor a fost declarată neconstituţională. Previzibil! Dl Chiuariu ştia foarte bine acest lucru dar nu l-a interesat decât să închidă comisia - pentru parada electorală.

În urma acestei isprăvi, condoleanţele s-au împărţit în două: unii deplâng, pe bună dreptate, agresarea Justiţiei de către diverse ordonanţe mascate iar alţii deplâng miniştrii care riscă suspendarea. De parcă i-a obligat cineva să-şi bage mâinile unde nu trebuie. De când victimizarea s-a dovedit o metodă bună de cerşit voturi şi atenţie, n-a existat politician, vinovat sau nevinovat, sănătos sau bolnav, sau afacerist putred de bogat sau doar putred, care să nu exerseze smiorcăitul în public.

Dacă stai să-i asculţi pe cei mai puternic