>> Sunt mândri, iar celelalte neamuri ţigăneşti sunt considerate "de jos". Copiii lor nu au voie să se căsătorească cu ţigani de altă sorginte. Ei îşi respectă tradiţiile şi nu se >> Sunt mândri, iar celelalte neamuri ţigăneşti sunt considerate "de jos". Copiii lor nu au voie să se căsătorească cu ţigani de altă sorginte.
Ei îşi respectă tradiţiile şi nu se amestecă nici cu populaţia majoritară, nici cu alţi ţigani. În comparaţie cu ei, alte neamuri, cum ar fi cel al ciurarilor, sunt "de jos". În ultimele decenii, gaborii tind să renunţe la tradiţii, "pocăindu-se" în masă. Din zece familii, abia dacă a mai rămas una ortodoxă ori catolică.
>> De ce fac ţiganii copii mulţi? Pentru că avem femei focoase şi pentru că nu ne gândim atâta la ziua de mâine. Ţiganii sunt fericiţi cu ce au. Îi mulţumesc Domnului că au un acoperiş deasupra capului şi au ce mânca. Şi trăiesc momentul.
Balogh Rudolf
vicepreşedintele Asociaţiei
Culturale Baro Rroma
În Bihor, ca-n tot Ardealul, de altfel, gaborii (ciotârnari, badogoşi sau căldărari) sunt singurii care păstrează cu stricteţe tradiţiile. Pastorul baptist Kajca Janos, unul dintre liderii declaraţi ai ciurarilor orădeni, lămureşte împărţirea pe neamuri a ţiganilor bihoreni.
"Cei mai mulţi sunt ciurarii, aflaţi de când lumea la marginea Oradiei, în colonia <> ". "Denumirea vine de la o ţigancă frumoasă, iubita unui conte maghiar care i-a lăsat moştenire terenul pe care se află cartierul, fosta fabrică de cărămidă din zonă, şcoala şi casa de cultură de lângă aceasta", explică Kajca. În anii socialismului, când în zonă a început construcţia fabricilor, ţiganii au fost strămutaţi de cealaltă parte a şoselei şi înghesuiţi cam o mie în blocuri. Cei care nu au încăput au fost lăsaţi să-şi ridice bordeie, chiar şi fără acte, în aceeaşi zonă.
Ciurarii, ţiganii ocoliţi de gabori
Balog
