Helmuth Sturmer a fost scenograful Teatrului de Stat din Sibiu pana in 1977, cand s-a stabilit in Germania. Colaborarea cu regizori ca Vlad Mugur, Andrei Serban, Lucian Pintilie, Silviu Purcarete si Tompa Gabor l-a readus in Romania. Toamna aceasta, a semnat in tandem cu Silviu Purcarete doua premiere: Faust dupa Goethe la Teatrul National "Radu Stanca" din Sibiu si Gianni Schicchi de Puccini la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca.
- Asadar, la Cluj, cu Gianni Schicci...
- Gianni Schicchi este una dintre cele mai frumoase bucurii ale carierei mele. In teatrul european, povestea cu regizorul de teatru venit in opera a inceput in urma cu vreo 15-20 de ani. Asa s-a reimprospatat imaginea operei, care, la un moment dat, intrase in criza. Am lucrat mult in opera cu Silviu Purcarete, in Anglia si in Germania. Nu e un lucru atat de nou, dar experimentul de a face actorii sa cante reprezinta o mare satisfactie. Sigur, la Cluj, in Gianni Schicchi, avem acum doua roluri acoperite de cantareti, dar, in rest, toate rolurile mai mari sau mai mici sunt cantate de actori si e o bucurie sa vezi cum muzica devine teatru. Mi-a facut placere sa lucrez cu niste actori minunati, scoliti muzical, care au repetat un an partituri foarte complicate, cu o pofta de joc nemaipomenita. La un moment dat, nici nu stii ce e mai expresiv: cantatul sau vorbitul. Iar daca se leaga impreuna intr-o poveste combinata cu pantomima, cu darul actoricesc, realizezi scene unice, care, altfel, nu ar putea sa-ti iasa nici in teatru, nici in opera.
- Nu ne mira optiunea lui Silviu Purcarete pentru opera dupa Faust, unde scenografia are un rol esential in demistificarea iluziei scenice. Noaptea Valpurgiei citeaza miracolele scenotehnice ale operei baroce.
- Nu sunt folosite parodic, ci intr-un fel autoironic. Adeseori stau de vorba cu Purcarete si el se poate induiosa la ceva ce
