Woodrow Wilson a fost umilit de esecul Americii de a intra in Liga Natiunilor si apoi a fost scos din functiune de un atac cerebral. Dwight Eisenhower a fost bantuit de Sputnik si numeroasele sale probleme medicale. Ronald Reagan si Bill Clinton au trebuit sa faca fata urmarilor afacerilor Iran-Contras, respectiv Monica Lewinsky.
Probabil ca George Bush va avea un an mai bun decat Wilson (este intr-o forma remarcabila la 61 de ani), dar mai rau decat majoritatea celorlalti presedinti. Totusi, 2007 a fost un an surprinzator de bun dupa disputele din 2006. Suplimentarea fortelor in Irak s-a dovedit destul de reusita - si a justificat decizia dlui Bush de a merge pe propriul sau rationament si nu pe intelepciunea colectiva a Grupului de studiu privind Irakul.
Casa Alba a jucat de asemenea o partida defensiva reusita impotriva Congresului controlat de democrati, impunandu-si punctul de vedere in toate problemele, de la finantarea campaniei in Irak la bugetul federal si proiectele energetice, pana la interceptari. Dl Bush a blocat expansiunea unui program de asigurari de sanatate pentru copii pe care il dezaproba. Acum vorbeste despre incheierea presedintiei sale "intr-un sprint".
Putin probabil. Dl Bush nu prea are la ce se astepta in 2008. Doar unul din trei americani crede ca el face o treaba buna. Aproape toti consilierii sai politici apropiati au plecat. Congresul este hotarat sa se revanseze si sa blocheze tot ce trimite el.
Si in realitate are la dispozitie mult mai putin de un an. Congresul pleaca in vacanta de vara in august (asadar va face prea putine). Daca Partidul Republican va alege un candidat in urmatoarele doua luni, el va ceda in oarecare masura conducerea partidului sau; daca nu reuseste sa-si aleaga un campion, asa cum speculeaza multi, tara va astepta conventia partidului la care nominalizarea unui candidat
