Sa traiesti intr-o categorie – sa gindesti in alta; aceasta este critica adusa filozofiei speculative, investite cu marca gindirii existentiale autentice! Sintem departe de Hegel, departe de philosophia perennis! Dar philosophia perennis, la rindu-i, formuleaza obiectii serioase impotriva gindirii existentiale, cu atit mai serioase, cu cit ele se sprijina si se consolideaza prin experienta bunului-simt. Nu este citusi de putin nevoie sa fii „savant“ pentru a-ti da seama ca dorintele noastre nu au nici o influenta asupra realului sau ca, oricum, isi ating foarte repede limita! Si ca, daca nu ne este cu putinta sa aranjam lucrurile dupa voia noastra, sintem, in schimb, liberi sa renuntam la ele si la guvernarea dorintelor noastre!
Ne-am lovit cu totii de cite o imposibilitate si, cu usurinta bunului simt, am decis imediat ca tot ceea ce ne aparea imposibil asa si era, in realitate; de aici pina la a dispretui facultatile intelectuale carora li se opunea marturia simturilor, nu mai era decit un pas; care a si fost facut. Mai raminea, desigur, o resursa: de omnibus dubitandum! Sa ne indoim de faptul ca experienta noastra obisnuita s-ar atinge de structura lucrurilor, s-ar izbi cumva de principiile prime! Dar aceste structuri, aceste principii se afla sub protectia filozofiei. Iar, in acest caz, nu ar fi mai bine sa taci? Caci nu putem combate discursul decit prin mijlocirea unui alt discurs; si cadem, in felul acesta, intr-un cerc vicios.
Obiectii serioase!
Si nici nu ma gindesc sa le contest forta! Sa nu micsorezi, sa nu nesocotesti sau sa subestimezi evidentele ratiunii, aceasta este tocmai regula de baza a oricarei filozofii existentiale. Ba ea are chiar tendinta de a le supraestima, mai degraba, de a le considera indiscutabile. Pentru ca se intelege de la sine ca sint discutabile! Este discutabil, in primul rind, dreptul filozofiei p
