Arhitecţii vor să-i înghesuie pe urmaşii "olandezului zburător" în case-amfibie ori să-i strămute pe insule plutitoare. Ţările ameninţate de inundaţiile cauzate de încălzirea globală Arhitecţii vor să-i înghesuie pe urmaşii "olandezului zburător" în case-amfibie ori să-i strămute pe insule plutitoare.

Ţările ameninţate de inundaţiile cauzate de încălzirea globală caută soluţii pentru a-şi salva locuitorii de furia apelor. Forţa dezlănţuită a furtunilor şi creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor vor pune la grea încercare barajele care ţin în frâu, deocamdată, valurile ucigaşe.

Printre teritoriile aflate în pericol se numără, cu precădere, Ţările de Jos, în care provincii întregi, al căror subsol este constituit din turbă, se scufundă văzând cu ochii.

Olanda numără peste 16 milioane de locuitori şi are o suprafaţă de 41.528 kilometri pătraţi. Un sfert din teritoriul acestei ţări se află deja sub nivelul mării, iar fără diguri şi baraje, olandezii ar fi trebuit de mult să-şi părăsească locurile de baştină. În Olanda, o armată întreagă de ingineri rămâne fidelă tradiţiei de luptă sistematică împotriva invaziei apelor.

Arhitecţii şi urbaniştii clasici susţin că este suficient să reînalţe digurile, să mărească numărul staţiilor de pompare a apei şi să consolideze barajele şi ecluzele pentru a preîntâmpina un eventual dezastru. Dar "noul val olandez" de specialişti în lucrări publice susţine că mai există şi alte soluţii. Ei propun ca lupta dusă de atâta amar de vreme împotriva apelor să fie înlocuită cu un armistiţiu.

"Râurile verzi"

Partizanii acestui nou proiect prin care omul este invitat să trăiască în linişte şi pace cu apele au repurtat, de curând, o primă victorie prin lansarea unei teorii care constă în lărgirea albiei râurilor care, atunci când se umflă, pun în pericol aşezările omeneşti.

Nou