Cat de mult a reusit N.A.T.O. sa ajute transformarea politica in zona Balcanilor? Care sunt marile provocari ale N.A.T.O. in Balcani? Care sunt costurile politice ale declararii Independentei Kosovo? Ce riscuri poate presupune remodificarea granitelor in zona Balcanilor? In conditiile rezervei unor state membre N.A.T.O., cu privire la primirea anumitor tari in organizatie, cat de mult se mai poate negocia, in materie de extindere? Sunt doar cateva dintre intrebarile la care si-au propus sa gaseasca raspunsuri organizatorii conferintei "N.A.T.O. in sud-estul Europei : reconstructie si securitate in Balcani", manifestare vazuta ca o avanpremiera la summit-ul din aprilie, de la Bucuresti.

Nu se stie cat va reusi sa rezolve summit-ul din Capitala, in conditiile in care o buna parte din participantii la conferinta de la Timisoara au izbutit pe destul de putine subiecte sa ajunga la un numitor comun, independenta Kosovo si primirea de noi membri in NATO fiind unele dintre principalele subiecte care au cauzat dispute si pareri contrarii. Duel de opinii

Daca obiectivul organizatorilor conferintei internationale "N.A.T.O. in sud-estul Europei – reconstructie si stabilitate in Balcani" – Institutul de Politici Publice din Bucuresti si Royal United Services for Defense and Securities Studies, din Marea Britanie –, ar fi fost nivelarea divergentelor de opinie dintre participanti si aducerea parerilor la un numitor comun, cu siguranta, ar fi putut fi socotit un obiectiv esuat. Nu a fost insa cazul, iar dezbaterea a fost animata si interesanta tocmai din cauza diferentelor semnificative de opinii ale unor invitati, cu privire la teme mai sensibile si mai actuale ca niciodata, cum ar fi independenta Kosovo sau largirea N.A.T.O. prin primirea de noi membri.

Si nu putea sa fie altfel atata vreme cat una dintre premisele de la care au plecat discutiile invita la