Prin forma legii votului uninominal adoptata de parlamentari, dupa mai bine de un an de discutii, cetatenii vor avea, teoretic, posibilitatea sa aleaga nume si nu liste de partid. Mecanismul de redistribuire a mandatelor va permite insa ca in Legislativ sa intre persoane situate pe locuri "codase" in preferintele electoratului. Aceasta deoarece repartizarea mandatelor neadjudecate direct va tine cont de masura in care candidatul dintr-un colegiu uninominal a contribuit la succesul partidului pe care-l reprezinta, caz in care sunt avantajate formatiunile cu asa-zisi candidati-locomotiva. Alte noutati, fata de sistemul aflat inca in vigoare, se refera la dreptul romanilor din strainatate de a avea reprezentanti in Parlamentul de la Bucuresti si la introducerea unui prag electoral alternativ, menit sa ajute partidele mici si organizatiile apartinand minoritatilor nationale. La insistenta PSD, pe langa schimbarea mecanismului de repartizare a mandatelor, s-a acceptat si extinderea votului uninominal pentru presedintii de consilii judetene. Acestia vor fi alesi intr-un singur tur de scrutin si nu vor mai fi la cheremul consilierilor judeteni, fiind exclusa posibilitatea schimbarii lor din functie pe durata celor patru ani de mandat. Noua lege electorala ar putea fi tergiversata insa prin atacarea ei la Curtea Contitutionala.

Legea prin care se schimba sistemul electoral a fost adoptata de Parlament si va fi trimisa spre promulgare, avand sanse de intrare rapida in vigoare doar daca nu va fi atacata la Curtea Constitutionala.

Unul dintre principalii opozanti ai votului uninominal, PRM, si-a anuntat intentia de a ataca legea la Curtea Constitutionala, fiind posibil, potrivit lui Corneliu Vadim Tudor, ca sesizarea sa fie gata in cursul zilei de azi. O problema ar putea intampina peremistii in ceea ce priveste semnaturile necesare, dat fiind ca numarul