Americanii şi europenii nu au ajuns la un consens în privinţa invitaţiilor care se vor face la Bucureşti, doar Croaţia fiind aproape sigură că va deveni membră a alianţei Summitul de
Americanii şi europenii nu au ajuns la un consens în privinţa invitaţiilor care se vor face la Bucureşti, doar Croaţia fiind aproape sigură că va deveni membră a alianţei
Summitul de la Bucureşti, cel mai mare din istoria Alianţei Nord-Atlantice, se anunţă a fi şi unul al unor decizii importante pentru configuraţia viitoare a NATO. Concepută pentru a face faţă provocărilor din perioada Războiului Rece, alianţa trebuie să se adapteze realităţilor secolului al XXI-lea. Alte două puncte fierbinţi pe agenda "celor 26" sunt misiunea din Afganistan, care a provocat deja disensiuni în rândul aliaţilor, şi decizia privind primirea de noi membri.
NATO nu a "digerat" încă prea bine extinderea sa rapidă spre est, prin includerea a 10 foste ţări comuniste, că o alta bate deja la uşă. Croaţia, Macedonia şi Albania speră şi ele să fie invitate să adere la alianţă luna viitoare. Dar, în timp ce SUA văd în extindere un succes, multe ţări europene, atât la nivel politic, cât şi la nivelul populaţiei, nu văd cu ochi buni acceptarea atât de curând a noi membri.
În ciuda acestor puncte de vedere diferite, la Bucureşti nu vor exista discuţii aprinse pe marginea acestui subiect, notează publicaţia "Kölnische Rundschau". Liderii alianţei speră că multe dintre neînţelegeri vor fi rezolvate astăzi, la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, care se desfăşoară la Bruxelles. Cu siguranţă la Bucureşti se va face cel puţin o invitaţie.
O invitaţie sau trei
Croaţia are cele mai mari şanse pentru a adera, chiar dacă reforma forţelor armate nu avansează la viteza dorită. Albania, cu o democraţie fragilă, şi Macedonia, care are un diferend cu Grecia în privinţa numelui, şi-au i
