Cheltuielile de 70.000 de euro pe an pentru un spaţiu exclusiv cu cărţi ale autorilor noştri sunt prohibitive în capitala Franţei.

limba română. La Paris există, spre exemplu, două librării poloneze - una veche de la 1830 -, dar nicio librărie românească. „Pe Amazon găseşti foarte greu titluri româneşti. Dacă eşti la Paris, nu ai decât o soluţie: să-ţi faci bagajul şi să te duci în ţară ca să-ţi cumperi cărţile de care ai nevoie“, mărturiseşte Cătălina Voican, studentă în Relaţii Internaţionale la Sorbona.

Tânăra face parte din Asociaţia pentru promovarea culturii române „Connexion Roumanie“, menită să faciliteze contactul cu valorile şi produsele culturale româneşti. „Comunitatea românească din Franţa este destul de nestructurată, individualistă, cu tensiuni mari. E nevoie de un focar independent de cultură: o librărie i-ar aduna pe români în jurul cărţilor de care au nevoie. Ar găsi aici presa din ţară şi, mai ales, o serie de evenimente, lansări de carte şi dezbateri de larg interes pe teme punctuale“ analizează Robert Adam, membru fondator al asociaţiei.

Finanţare respinsă

Asociaţia dispune deja de un fond de carte de 20.000 de volume din domenii precum memorialistică, beletristică, istorie, filosofie, artă. Deşi rolul Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC) şi al Institutului Cultural Român (ICR) este şi acela de a dirija fonduri către actorii culturali independenţi, proiectul de înfiinţare a unei librării româneşti la Paris prezentat de asociaţia „Connexion Roumanie“ a fost respins: „Ni s-a spus peste tot că nu se poate finanţa o structură comercială din bani publici. Numai ca librăria românească nici n-ar putea rezista la Paris ca simplă structură comercială. E vorba de o vitrină culturală care, pe lângă oferta de carte, ar organiza evenimente concrete de promovare a autorilor români“, explică Robert Adam. @N_