Tinerii intelectuali de stânga prevăd că marea criză a capitalismului abia începe. Generaţia anticomunistă e fără milă: „Pe Marx îl citesc proştii şi frustraţii!“. Pe 14 martie s-au adunat 125 de ani de la moartea lui Karl Marx. De ce scriem (încă) despre el? Acest filosof, care a propovăduit triumful revoluţiei comuniste mondiale, triumful proletariatului împotriva clasei „exploatatoare“ a patronatului, care a imaginat o societate utopică, egalitară, a schimbat cumva viaţa fiecăruia dintre noi.

Cei trecuţi de treizeci de ani s-au format într-o lume care se revendica de la izvorul înţelepciunii marxiste, iar cei mai tineri redescoperă marxismul şi îi dau noi înţelesuri. Cum vor schimba ele lumea nu ştim. Ştim însă că punerea în practică a ideilor marxiste a costat umanitatea peste o sută de milioane de victime.

Critica adusă de Marx capitalismului a rezistat însă timpului şi, în multe dintre punctele sale fundamentale, este încă actuală. Politologul Vladimir Tismăneanu explică: „Marxismul înseamnă, mai presus de orice, ideea revoluţiei comuniste ca salvare a umanităţii. Cum ştim, s-a încercat acest lucru cu un preţ uman enorm. Oricât li s-ar părea neomarxiştilor de convenabil, Lenin, Stalin şi Mao nu pot fi eliminaţi din istoria doctrinei pe care discipoli tardivi se străduiesc să o «respectabilizeze ». Nu poţi vorbi despre Lenin fără să te gândeşti la Marx. Nu poţi vorbi despre Stalin fără să te gândeşti la Lenin. Este un lucru pe care îl recunoaşte chiar şi Mihail Gorbaciov“.

Influenţa marxismului

În secolul trecut, patru din zece oameni au putut pretinde că trăiesc sub regimuri politice care se revendicau de la gândirea marxistă. În prezent, ţinta tuturor analizelor lui Marx - capitalismul - domneşte nestingherit pe toate continentele. În România, două atitudini intelectuale s-au impus cu privire la posteritatea l