Din 304 perimetre petroliere de exploatare concesionate în România, doar 9 sunt gestionate de firme cu capital integral românesc.

Rezervele de petrol şi gaze ale României nasc în continuare controverse. Dacă argumentele de genul "nu ne vindem ţara", enunţate împotriva privatizării din 2004 a companiei Petrom, nu au suport economic, ci mai mult emoţional, sumele încasate de stat din exploatarea acestor reserve pot fi uşor contestate. Astfel, statul şi-a pus în plan să obţină în 2008 din redevenţele pe exploatarea de petrol şi gaze din România suma de 850 milioane lei, adică 360 milioane de dolari. Suma este infimă, comparând doar cu valoarea ţiţeiului extras din solul României. În ţara noastră se produc anual aproximativ 7 milioane tone de petrol. La o valoare a barilului de 110 dolari, respectând conversia în tone, valoarea ţiţeiului extras din România este de 5,77 miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, statul încasează doar 6,3% din valoarea ţiţeiului produs.

Energie la licitaţie

Săptămâna viitoare (pe 28 martie), Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va numi firma câştigătoare pentru cele 15 perimetre noi de exploatare petrolieră pe care statul le pune la bătaie. Au fost primite 31 de oferte pentru concesionarea a 15 perimetre de exploatare, iar ofertanţii sunt Amromco Energy, Aurelian Oil&Gas, Blackstairs, Brent, Expert Petroleum, Fora, Foraj Craiova, Grupul Industrial Român, Sigma şi Zeta. ANRM oferise iniţial 26 de perimetre de exploatare, dar nu toate au fost interesante pentru investitori. Anul trecut au fost acordate 18 perimetre în exploatare, Amromco luând opt dintre acestea. Aceste perimetre sunt cele la care Petrom şi Romgaz, companiile ce deţin practic monopol pe exploatarea resurselor din România, au renunţat.

Petrom, preluată de OMV în 2004, reprezintă pentru compania austriecilor achiziţia ca