Noi săpături arheologice efectuate de greci la Veria, în apropiere de Thessalonik, au scos la iveală scheletul unei femei cu o gaură suspectă în oasele craniene, ceea ce dovedeşte că neurochirurgia era practicată încă de acum 1.800 de ani, informează agenţia Associated Press, citată de Yahoo News.
Noi săpături arheologice efectuate de greci la Veria, în apropiere de Thessalonik, au scos la iveală scheletul unei femei cu o gaură suspectă în oasele craniene, ceea ce dovedeşte că neurochirurgia era practicată încă de acum 1.800 de ani, informează agenţia Associated Press, citată de Yahoo News.
Oamenii de ştiinţă au descoperit în scrierile antice menţionări ale acestui tip de chirurgie, însă dovezile practicării ei în Grecia erau până acum necunoscute. “Interpretăm această descoperire ca pe un caz de chirurgie complicată, pe care numai un medic specializat ar fi putut-o realiza”, este de părere Ioannis Graikos, şeful lucrărilor din situl de la Veria. Simon Mays, expert în studiul rămăşiţelor scheletice umane la English Heritage, spune că această descoperire este asemănătoare cu altele de pe teritoriul fostului imperiu roman. “Acest tip de operaţii erau efectuate cu foarte mult timp în urmă... cele mai vechi exemple din Europa datează de acum 5.000 de ani”, a declarat Mays pentru AP. Cercetările efectuate ulterior pe rămăşiţele umane au relevat faptul că scheletul aparţine unei femei, care şi-a pierdut viaţa când avea doar 25 de ani. Se pare că operaţia pe care a suferit-o această tânără avea menirea de a-i salva viaţa. Femeia a murit însă în timpul intervenţiei chirurgicale sau la scurt timp după aceasta, susţin experţii, care au tras aceste concluzii după examinarea găurii din craniu. În vremurile străvechi se foloseau instrumente rudimentare pentru efectuarea acestui tip de operaţii, însă pe timpul romanilor instrumentele chirurgicale erau mu
