Moartea a doi jurnalişti ruşi readuce în atenţia comunităţii internaţionale relaţia dificilă dintre presă şi autorităţile din această ţară. Sursa: AFP Photo
Gadji Abaşilov (58 de ani), directorul societăţii de radio şi televiziune din Daghestan, un reputat jurnalist, a fost împuşcat vineri în faţa unui supermarket de lângă Taşkent, de indivizi necunoscuţi care au deschis focul asupra maşinii sale. Moartea sa a survenit la doar câteva ore după ce un alt ziarist, Ilias Şurpaiev (33 de ani), angajat al postului de televiziune Pervîi Kanal, a fost găsit mort în apartamentul său din Moscova. Şurpaiev acoperea toate zonele fierbinţi din Caucaz (Cecenia, Inguşeţia, Daghestan, Abhazia şi Osetia de Sus), iar corpul său prezenta urme de violenţă.
Pumnul de fier
Ani întregi, Vladimir Putin a ţinut presa sub pumnul său puternic, încercând să o readucă la statutul din timpul Uniunii Sovietice. Controlul exercitat de serviciile secrete a devenit tot mai sofisticat, extinzându-se şi pe internet, unde FSB îi vânează pe bloggerii anti-Kremlin.
Potrivit analistului politic Andrei Piontkovski, cenzura s-a accentuat după ce Duma a votat în 2006 o lege care pedepseşte orice declaraţie care poate ameninţa securitatea Federaţiei Ruse şi care poate „interfera cu activităţile legale ale statului“. Doi jurnalişti au fost închişi anul trecut pentru „extremism“, după ce au publicat articole pe site-urile cecene, şi cel puţin 20 sunt anchetaţi.
Preţul independenţei
Statul controlează şi economic presa. Potrivit unui studiu efectuat de Uniunea Rusă a Jurnaliştilor, 92% din media este deţinută de stat, cu 30% mai mult decât în 2000.
Astfel se explică de ce, în fiecare vineri, la prânz, Vladioslav Surkov, şeful administraţiei prezidenţiale, îi bagă într-o şedinţă neoficială pe şefii principalelor posturi de
