Înainte de a decide dacă avem nevoie de icoane şi de ore de religie în şcoli, trebuie să ne învăţăm copiii să trăiască sănătos. Iniţiativa mai multor părinţi, susţinută de un parlamentar, a condus la apariţia unei legi prin care alimentele nocive pentru copii vor fi eliminate din şcoli. Sursa: Guliver Getty ImagesSursa: Rompres
1 /.
Chipsuri, snacksuri, covrigei. Cu arome delicioase de pizza sau chilli. Biscuiţ i, napolitane, sticksuri cu vanilie, cacao şi creme de fructe. Hamburgeri, hot-dog, sandviciuri cu mezeluri. Musai cu ketch-up, muştar sau maioneză. Sandviciuri cu margarină, salam şi brânză topită, pline de conservanţ i şi stabilizatori. Iaurturi cu fructe, bomboane şi sucuri. Să nu uităm dulciurile şi sucurile, fiindcă nimic nu le place mai mult copiilor decât aceste „minibombe chimice“ cu efect întârziat. Iluzii „identic naturale“ - asta îşi cumpără copiii la şcoală, în fiecare zi, cu banii primiţi de la părinţi.
Copiii sunt clienţii perfecţi. Ei sunt uşor de atras, uşor de convins. În fiecare pauză, chioşcurile din şcoli absorb banii părinţilor, care plătesc, de fapt, pentru îmbolnăvirea copiilor.
Însă nu doar părinţii greşesc. Chiar dacă nu au bani de buzunar, cei mici îşi primesc porţia chimică din partea guvernului. Mulţi dintre furnizorii incluşi în programul „Cornul şi laptele“, altfel o iniţiativă lăudabilă, aduc în şcoli brânză topită, biscuiţi, prăjituri şi napolitane.
O anchetă publicată în februarie anul trecut de „Evenimentul zilei de duminică“ a relevat că directorii de şcoli nu pot stopa vânzarea de produse fast-food în şcoli, deoarece comercianţii au contracte de închiriere a spaţiilor pe termen lung. Pe de altă parte, elevii sunt mulţumiţi că au de unde să-şi cumpere de mâncare în pauze şi că nu sunt nevoiţi să iasă din curtea şcolii.
La Cluj-Napoca, peste aceste presiuni
