Un profesor de istorie de la Colegiul Naţional „Al.I. Cuza“ din Focşani păstrează cu sfinţenie o epistolă îngălbenită de vreme, scrisă în tranşeele Primului Război Mondial.

Ceea ce o face deosebită este faptul că aceasta este scrisă pe o foaie de hârtie lipită pe o bucată de scoarţă de copac.

„Dragă Enache, află să sunt bine, ceea ce vă doresc şi dumneavoastră“, îşi începe epistola, cu un scris îngrijit, caporalul C.Gh. Ioniţă din Regimentul 11, Divizia 6. Cu toate că puţinele propoziţii au un conţinut mai mult decât prozaic, soldatul nu ezită să-şi arate speranţa că se va întoarce sănătos de la oaste şi chiar îi îmbărbătează pe cei bătrâni, rămaşi acasă, rugându-i să-i scrie negreşit.

Profesorul Maricel Nicolae aduce de fiecare dată la şcoală scrisoarea atunci când le vorbeşte elevilor săi despre „războiul naţiunilor“. Dascălul nu a reuşit să afle dacă soldatul a supravieţ uit primei conflagraţii mondiale, însă spune că scrisoarea are efect psihologic benefic asupra elevilor.