Apropierea alegerilor stimulează partidele să lanseze proiecte generoase pentru reprezentanţii Bisericii Ortodoxe. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu
Principalele partide politice - PNL, PSD şi PDL - se întrec în propuneri legislative menite să câştige sprijinul Bisericii Ortodoxe. Conştienţi că Biserica se bucură de o cotă de încredere ridicată în ochii alegătorilor şi că preoţii ar putea fi agenţi electorali extrem de eficienţi, liderii politici încearcă să profite. Liberalii s-au „specializat“ în retrocedarea pădurilor, PSD-iştii sunt preocupaţi de salariile preoţilor, iar PDL-iştii de reprezentarea preoţilor în parlament.
PNL vrea să dea pădurile înapoi
Un grup de parlamentari liberali au depus la Senat un proiect de lege pe baza căruia mănăstirile şi-ar putea recăpăta pădurile deţinute înainte de instaurarea regimului comunist. Baza de la care se vor face restituirile va fi o lege din 20 martie 1937 privind înzestrarea mănăstirilor cu întinderi de păduri. În urma legii respective, mănăstirile din România au primit în total 20.000 de hectare de păduri, „în deplină şi perpetuă folosinţă“. În cazul în care suprafeţele respective au fost atribuite deja, mănăstirile primesc păduri pe alte amplasamente, cu posibilitatea comasării terenurilor.
Iniţiatorii legii spun că ar fi animaţi de dorinţa îmbunătăţirii legislaţiei în vigoare (Legea 1/2000). Aceasta prevede o limită de 30 de hectare de pădure, care poate fi retrocedată efectiv unui lăcaş de cult. Pentru suprafeţele care depăşesc limita de 30 de hectare, legislaţia în vigoare prevede o procedură greoaie, care vizează reconstituirea dreptului de proprietate „în forma şi structura de proprietate existentă la momentul naţionalizării terenurilor“.
Unul dintre iniţiatorii legii, preşedintele Camerei, Bogdan Olteanu, susţine că prevederea respectivă este „inaplicabil