In anii ’70, ’80 sau la inceputul anilor ’90 nu era saptamina in care o bomba sa nu explodeze la Belfast, capitala Irlandei de Nord, sau televiziunile din toata lumea sa nu relateze despre conflictul deschis din nordul Europei care facea victime dupa victime. S-au turnat o gramada de filme pe aceasta tema, iar termeni precum IRA (Armata Republicana Irlandeza) sau Sinn Fein au intrat definitiv in constiinta publicului.
30 de ani de conflict, 3.500 de victime
Unul dintre cele mai singeroase conflicte ale Europei Occidentale, cel din Irlanda de Nord, care a avut ca motiv neintelegerile religioase dintre protestanti si catolici, pe fondul disputei teritoriale dintre Marea Britanie si Irlanda asupra nordului Irlandei, s-a incheiat in 1998, la 30 de ani dupa debutul sau singeros, odata cu semnarea acordului de pace, denumit „Belfast Agreement” sau „Good Friday Agreement”. Din 1968 pina la inceputul anilor ’90 au murit mai bine de 3.500 de oameni in urma conflictului . Aceasta perioada este caracterizata in politica mondiala ca una marcata de acte specifice terorismului, razboiului civil si razboiului etnic.
Pe scurt, a fost un razboi intre comunitatea minoritara nationalista (romano-catolica) si cea unionista, majoritara (protestanta).
Astazi se aniverseaza exact 10 ani de cind, la 10 aprilie 1998, fostul prim ministru britanic Tony Blair si actualul proaspat demisionar prim ministru al Irlandei, Bertie Ahern, semnau actele care aveau sa aduca liniste si prosperitate Belfastului. Si, in primul rind, drepturi egale si eliminarea oricaror discriminari intre catolici si protestanti.
Guvernata de un parlament propriu, partea de nord este totusi pamint britanic, dar nedespartita prin nici un obstacol teritorial de Irlanda. Practic, nu exista frontiera intre Irlanda si Irlanda de Nord, autostrada din Dublin ducind liber si
