La un an de la moartea Ralucăi Stroescu (unul dintre managerii companiei de audit Ernst&Young), care a decedat din cauza ritmului infernal de muncă şi a malnutriţiei, nu s-a schimbat programul de lucru al multinaţionalelor. Mesaje de extenuare vin acum din partea angajaţilor KPMG. În anul care a trecut nu s-a schimbat însă nimic în privinţa condiţiilor de muncă din multinaţionalele de audit şi nici în atitudinea angajaţilor care îşi doresc promovarea indiferent de preţul plătit.

Astăzi se împlineşte un an de la moartea Ralucăi Stroescu, unul dintre managerii multinaţionalei Ernst&Young care a decedat pe 22 aprilie 2007 din cauza ritmului infernal de muncă şi a malnutriţiei. După ce i s-a făcut rău la serviciu şi a fost trimisă la Centrul Medical Unirea (firmă cu care Ernst&Young are contract pentru servicii medicale - n.r.), ea a decedat acasă, a doua zi.

Cazul Ralucăi Stroescu a fost analizat anul trecut de medici şi psihologi, a ţinut prima pagină a ziarelor, a fost folosit politic la marşurile de 1 Mai şi a fost subiect de analiză pentru companii. S-a vorbit chiar despre faptul că acest caz va schimba modul de gândire al unei generaţii de tineri dornici de afirmare şi dispuşi să muncească până la epuizare pentru propria carieră. Cu timpul însă, toate aceste lucruri au fost uitate.

În Big4 se munceşte la fel

Foşti şi actuali angajaţi în multinaţionalele din Big4 (Ernst&Young, KPMG, Deloitte, PricewaterhouseCoopers), ne-au spus că nimic nu s-a schimbat de la tragedia Ralucăi Stroescu de acum un an. „De ce Big4? Pentru că aici poţi să înveţi ceva şi primeşti un salariu bun. La prima vedere, pare jobul ideal: selecţie la sânge, salariul mare, posibilităţi de promovare. Totuşi, testul de contabilitate care se dă la recrutare este atât de simplu încât eu l-am trecut după ce doi ani nu avusesem legătură cu acest domeniu“