Datele statistice arata scaderi la aproape toate culturile agricole in 2007, unele fiind chiar dramatice. Toate sunt puse pe seama secetei din prima parte a anului. Nu s-ar putea, in mod evident, minimaliza rolul nefast al secetei, dar acesta nici nu ar trebui cumva exagerat. Realitatea este ca sectorul agricol in Romania se prabuseste sistematic si fara seceta. Productiile agricole sunt mereu mai mici de pe unele din cele mai bune terenuri agricole din Europa. si contributia productiei din agricultura la formarea PIB-ului si, inca si mai rau, la acoperirea consumului populatiei scade si in anii nesecetosi. Semn clar ca motivele degradarii agriculturii sunt altele – sau si altele, daca nu chiar in primul rand altele – decat seceta. Eficienta slaba din cauza faramitarii exploatatiilor agricole si folosirii unor tehnici agricole rudimentare, lipsa unui sprijin coerent si eficace pentru productia competitiva si, poate, inainte de toate, absenta unor organizari de piata care sa duca la formarea unor preturi reale, in functie de cerere si oferta, si sa inlature batjocorirea actuala a producatorilor de catre diferiti intermediari sunt printre cele mai importante explicatii ale distrugerii ce exista acum in agricultura Romaniei.
Situatia din acest punct de vedere a culturilor de camp este, desigur, foarte sugestiva: exploatarea in parcele faramitate, inzestrarea tehnica slaba, inexistenta unor adevarate piete ale graului sau porumbului, practicarea pe scara deosebit de restransa a irigatiilor explica, poate mai mult decat seceta, performantele submediocre din domeniu. Dar, din ace--lasi punct de vedere, situatia din cultura legumelor si fructelor este de departe cea mai relevanta. In cultura moderna a acestora, dependenta de eventualele secete este cu mult mai redusa decat in cazul culturilor de camp. In Romania exista insa numai 480 ha de sere incalzite –
