Propunerea de a interzice culturile de porumb modificat genetic a iscat reacţii adverse. Sursa: AFP
Propunerea ministrului mediului, Attila Korodi, de a pune în discuţie interzicerea porumbului modificat genetic naşte discuţii aprinse. Pe de o parte, organizaţ ia Greenpeace, care reclamă afectarea culturilor vecine celor cu organisme modificate genetic (OMG) şi restrângerea suprafeţelor cultivate ecologic, şi nu atât toxicitatea produsului.
Pe de altă parte, reprezentanţii fermierilor, care se văd obligaţi să cultive doar porumb convenţional, de pe urma căruia au câştiguri mai mici. Între cele două tabere sunt interese care se traduc în multe zerouri. Atât ale producătorilor de seminţe de porumb modificat genetic, cât şi ale producătorilor de pesticide, substanţe folosite pentru protejarea culturilor convenţionale împotriva dăunătorilor.
„La nivel european se discută tot mai mult în ultimul timp despre adoptarea unei atitudini mai relaxate cu privire la OMG-uri, pe fondul scumpirii produselor alimentare. La noi însă, ministrul Korodi este foarte încrâncenat cu problema asta“, a declarat ieri preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Marcel Cucu.
Interzicerea, sub lupă
Ministerul Mediului a solicitat Comisiei pentru Securitate Biologică reevaluarea ştiinţifică a riscurilor în cazul cultivării porumbului modificat genetic, un rezultat fiind aşteptat până pe 8 mai. Solicitarea lui Korodi vine în contextul în care porumbul modificat genetic, produs de compania Monsanto, urmează să intre în procedura de reînnoire a autorizaţ iei la nivel european, iar fiecare ţară trebuie să transmită o poziţie.
În România se cultivă porumb modificat genetic de anul trecut, pe circa 300 de hectare. Potrivit lui Cucu, cultura are potenţial mare, în condiţiile în care poate spori