Până la sfârşitul acestei luni, vă puteţi plimba prin Bucureştiul secolelor XIX-XX, „expus“ la Muzeul Naţional de Istorie a României. Sursa: MNIR
Bucureştiul domnului Goe îmbră cat în costum „de marinel“, al Otiliei lui George Călinescu, al formelor fără fond teoretizate de Titu Maiorescu. Bucureştiul al cărui sfârşit e anunţat de ultimii crai, Craii de Curtea-Veche ai lui Mateiu Caragiale. În viaţa acestui Bucureşti - cu zgomotele primelor automobile, cu bulevardele în construc- ţie, cu damele îmbrăcate ca la Paris, care participau primăvara la celebrele bătăi cu flori „de la şosea“ (şosea luminată cu gaz) - poţi intra dacă te opreşti pe Calea Victoriei, la numărul 12.
Expoziţia „Oraşele României la sfârşitul secolului XIX începutul secolului XX“, vernisată luna trecută, poate fi admirată la Muzeul Naţional de Istorie a României până la sfârşitul acestei luni. Prima maşină înmatriculată în Capitală, un velociped, aparate foto profesionale, cărţi poştale, telefoane de interior, firme care anunţau intrarea într-un cabinet stomatologic, fotografii alb-negru şi sepia, cutii poştale, un landou de bebeluş, felinare stradale, plăcuţe din interiorul vagoanelor de tren, plăcuţe din parcuri care clamau tranşant: „Scuipatul oprit“, costume de damă cu pălărie şi umbreluţă, costume de domni, cu mănuşi, baston şi lornion. Toate acestea şi multe altele mai stau adunate sub acelaşi acoperiş încă două săptămâni.
Începutul occidentalizării
Crişan Muşeţeanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, consideră că sfârşitul secolului al XIX-lea a însemnat schimbarea specificului oriental al marilor oraşe, începutul occidentalizării. O dezvoltare fără precedent s-a produs după Războiul de Independenţă (1877-1878), când au fost puse în aplicare planuri cadastrale, s-au deschis bulevarde noi, s-au construit clădiri pen
