Iată o afecţiune care pune la îndoială morala poveştii omului leneş pe care am citit-o toţi în copilărie, reabilitîndu-l pe nefericitul ei erou şi care ne obligă să luptăm cu prejudecăţile în viaţa de zi cu zi. Este vorba despre o afecţiune care ne arată că există oameni pentru care efortul fizic susţinut este periculos, pentru care chiar banalul, dar vitalul, act de a respira devine dificil uneori.
Iată o afecţiune care pune la îndoială morala poveştii omului leneş pe care am citit-o toţi în copilărie, reabilitîndu-l pe nefericitul ei erou şi care ne obligă să luptăm cu prejudecăţile în viaţa de zi cu zi. Este vorba despre o afecţiune care ne arată că există oameni pentru care efortul fizic susţinut este periculos, pentru care chiar banalul, dar vitalul, act de a respira devine dificil uneori.
Boală rarăMiastenia gravis este o maladie cronică autoimună care afectează transmiterea neuromusculară a impulsului nervos. În mod normal, această transmitere, esenţială pentru orice act fizic voluntar, este mediată de acetilcolină, care acţionează la nivelul unor receptori musculari. Printr-un mecanism neelucidat încă, organismul începe să producă autoanticorpi care atacă aceşti receptori musculari, ceea ce duce la distrugerea sau blocarea lor, uneori chiar în proporţie de 80%. Din fericire, boala este relativ rară, atingînd o frecvenţă de 1-3 cazuri la 10.000 de oameni. Afectează mai ales femei tinere, cu vîrsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani şi uneori bărbaţi trecuţi de 50 de ani.
Nu se cunosc cauzele alterării răspunsului imun, atribuindu-se un rol important, dar încă neclar timusului, un organ toracic cu rol imun. Anumiţi factori (căldura sau frigul excesiv, stările infecţioase, febra, stresul, efortul fizic crescut, hipo sau hipertiroidismul, o dietă săracă în potasiu, unele medicamente: betablocante, blocante ale canal
