Timp de o săptămână, EVZ va analiza dacă producătorii şi comercianţii ne încarcă nota pe furiş sau dacă plătim doar preţul dezvoltării întârziate. Leafa românilor este cu 40% mai mică decât a europenilor şi totuşi plătim la fel de mult sau, nu de puţine ori, chiar mai mult decât ei pentru alimente, îmbrăcăminte, produse electronice şi electrocasnice, credite bancare, carburanţi sau vacanţe în străinătate. Mult-aşteptata aderare la Uniunea Europeană şi, implicit, eliminarea taxelor vamale nu au adus ieftiniri semnificative. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu
Importăm masiv, iar costurile de transport sunt mari din cauza distanţelor, dar şi a stării dezastruoase a şoselelor, spun comercianţii. Însă costurile logistice nu explică totul.
Campania „România, ţară scumpă“, marca „Evenimentul zilei“, intenţionează să arate cine ne arde la buzunar şi de ce produse de preţ mediu în state din Uniunea Europeană intră la noi în categoria lux.
> Alimente. Creşterile frecvente ale preţurilor din ultimii doi ani au iscat un adevărat război între lan- ţurile de supermarketuri şi producă tori sau importatori. Primii îşi apără dreptul de a negocia preţurile, ceilalţi reclamă taxele, care ar scumpi produsele cu până la 30%. Dincolo de acest conflict cu puternic iz electoral, motivele pentru care cumpărăm cea mai scumpă mâncare din Europa sunt nenumă- rate. Agricultura a eşuat în a crea ferme performante, Transporturile n-au modernizat decât 40 de kilometri de drum anul trecut, bugetul de stat nu poate rezista fără „infuzia“ de 19% a taxei pe valoarea adăugată (TVA), comerţul modern se dezvoltă accentuat doar de cinci ani, iar mulţi dintre producători şi importatori speculează toate aceste probleme ale pieţei pentru a se îmbogăţi rapid. Azi în EVZ.
> Haine. Chilipirurile lipsesc cu desăvârşire din România, iar o pereche de blugi de firmă costă a