CALIN HERA: "La Universitatea din Bălţi s-a consumat, în urmă cu două zile, un eveniment aparent neînsemnat, dar cu mult tâlc."
Preşedintele parlamentului moldav, Marian Lupu, a declarat în faţa studenţilor basarabeni că „româna şi moldoveneasca sunt una şi aceeaşi limbă“ şi că trebuie fixat foarte clar că denumirea politică a limbii este cea moldovenească, „dar în paranteze să fie adăugat «român㻓. Privită dinspre Bucureşti, soluţia Lupu e frecţie cu Diana la un picior de lemn. Privită din Chişinău, e o neaşteptată idee de compromis şi un posibil punct de inflexiune politică.
Cine e personajul? Marian Lupu a ajuns şef (teoretic) al parlamentului la propunerea preşedintelui Vladimir Voronin, în căutare disperată de figuri „spălate“. Or, Lupu tocmai asta e. Are 42 de ani, e doctor în economie şi a studiat la Washington şi la Geneva. A fost ministru al economiei şi conduce de trei ani parlamentul. Multă vreme a fost un tehnocrat. S-a înrolat în Partidul Comunist abia de curând. Ştie engleza şi franceza. L-o fi luat gura pe dinainte sau a fost un gest premeditat? La un asemenea nivel, nimic nu e întâmplător. În context, iată o altă replică rostită de Lupu cu acelaşi prilej: „În politică, lucrurile care ies la suprafaţă nu reprezintă decât 10%, restul se face la subsol“. Aşa că trebuie pusă încă o întrebare: ideea lui Lupu a fost lansată cu sau fără voia lui Voronin? Potrivit zvonurilor de la Chişinău, a doua zi după declaraţiile de la Bălţi, s-a pus problema înlocuirii lui Marian Lupu de la şefia parlamentului. Dar poate sunt doar zvonuri.
Alegerile care stau să vină în Basarabia agită apele şi nasc furtuni. Comuniştii sunt pe un trend descendent. Ca să păstreze puterea politică şi economică, Voronin & Co. sunt gata să facă orice. Fie să aleagă linia dură pro-Moscova, fie să mai mimeze o dată deschiderea către România şi Occident.