Artistul ajuns la maturitate este, de obicei, ca vinul bun. Oricat de pasionant ar fi sa citesti despre buchet fin, aroma supla si proaspata, culoare densa, textura catifelata, tot mai placut (si mai sigur) este sa-l incerci pe propriul cer al gurii. Sunt atatea povesti despre cutare sau cutare actor/dansator/pictor care a facut cutare sau cutare lucru exceptional abia - sau mai ales - la senectute... Ce privilegiu este, asadar, sa ai ocazia de a vedea un astfel de monstru sacru la varsta la care nu numai ca "inca" activeaza, dar o face si cu brio.
O data cu includerea in stagiunea 2007 si 2008 a spectacolelor Cafe Muller si Sarbatoarea primaverii, Sadler's Wells, centru teatral londonez specializat in gazduirea dansului de buna calitate din Marea Britanie si din strainatate, a lansat si bomba cea mare: Pina Bausch insasi avea sa-si faca aparitia pe scena!
O silueta inalta, uscativa, mereu imbracata in negru, care frapeaza prin miscarea unduita a bratelor lungi si subtiri, rimand cu pometii ascutiti, cu parul strans in coada ingusta ce-i atarna pe spate, cu umerii ososi. Toate respira discretie si fragilitate; mai putin ochii albastri, care iscodesc din orbitele adanci. Este una dintre legendele dansului contemporan, "inventatoarea" conceptului de teatru-dans, obiectul admiratiei multor altor artisti (printre care Pedro Almodovar, care a distribuit-o in filmul Vorbeste cu ea) si o personalitate cu atata lipici incat, se pare, subjuga de la prima intalnire, in arta si in viata. In inregistrarea video care a precedat spectacolul, A coffee with Pina de Lee Yanor, prima parte se concentreaza pe jocul gratios al mainilor coregrafei germane, cu degete noduroase si vene proeminente, departe de modelul-standard de frumusete, dar avand o expresivitate incredibila. De fapt, nimic la ea nu este atragator in sens pur estetic; totul e evocator, plastic, preg
