Prefectul Capitalei, Cătălin Deaconescu, e bucureştean de 14 ani. Îi place oraşul, chiar dacă pe bucăţi, nu l-ar da nici pe Barcelona şi urăşte griul în care se scaldă clădirile frumoase. Sursa: EVZ

Merge cu metroul ca să nu piardă prea mult timp în trafic, iar în următoarele zile îl veţi vedea în autobuzul 385. Nu e născut în Bucureşti, dar din anul I de facultate, de acum 14 ani, n-a mai plecat din Capitală. Iar acum o supraveghează din biroul prefectului. Cătălin Deaconescu a mers la pas şi în maşină cu „Evenimentul zilei“ într-o plimbare în care să ne arate ce a descoperit în oraşul pe care nu l-ar da decât pentru Barcelona. Dar şi acolo ar sta puţin, pentru că îi lipseşte agitaţia din „Micul Paris“ pierdut.

De ce sunt bucureştenii trişti

Prefectul Capitalei se bucură că a descoperit o casă în stil Gaudi. E pe strada Emanoil Porumbaru şi aparţine Castel Film, dar pe Deaconescu l-a cucerit definitiv cu mozaicul şi cu geamurile tăiate ciudat. Mai sunt astfel de clădiri care-i bucură privirea, însă e dezamăgit că multe dintre ele nu au mai fost curăţate de ani buni şi acum sunt cenuşii. „Tocmai de asta sunt atât de trişti bucureştenii. Pentru că au un oraş gri-cenuşiu. Văd numai feţe îngândurate, oameni prinşi cu problemele de zi cu zi. Aş vrea să-i văd zâmbind, veseli, cum sunt cei din Barcelona“, crede prefectul.

Când vine vorba de clădiri, Deaconescu se declară fanul celor înalte, din sticlă. Însă nu vrea să le vadă în mijlocul oraşului, printre căsuţe cu trei, maximum patru etaje. „Mi-ar plăcea să văd că arhitecţii se pun la un loc şi aleg o zonă din periferia Bucureştiului în care să construiască numai zgârie-nori. Cum e La Defence în Paris şi în toate capitalele“, plănuieşte, „în orb“, prefectul.

Nu ştim să ne vindem

Mănâncă vara pe terasă în Cişmigiu, îşi duce copilul de 3 ani în lo